Ieri, pe 25 august, am facut 4 ani de la nunta prilej cu care am iesit cu nasii la restaurant. Intrucat iesea din calcul o seara in care sa alergam dupa copil am complotat cu tanti Munteanu sa ramana Harri peste noapte la Techirghiol.
La poarta ne-a intampinat catelandrul Bruno. Ultima data cand s-a intalnit Harri cu el erau parte in parte adik fiecare si-o mai fura de la celalalt. Acum Bruno, daca se ridica in doua labe il darama pe Harri. Asa ca Harri a stat o vreme in varful mesei din foisor inarmat cu pulverizatorul de apa - doar asa scapa de panarama de Bruno.
Si noi ne faceam de cap si Harri era fericit in vacanta "la bunici".
vineri, 26 august 2011
miercuri, 24 august 2011
T in loc de C (partea a doua)
e o teanga de topat la tine pe tapota = e o creanga de copac la tine pe capota :)
duminică, 21 august 2011
Harri, pisica cheala
Povesteste Manu ...
Harri se freaca de mine si-mi spune ca m-a umplut de par de pisica. (dupa cum stiti Harri este o pisica).
Eu il adun de pe mine sil arunc. Si el iarasi.... si eu iar il arunc pe geam.
La un moment dat cedez si ma duc la el si-i spun ca am adunat tot parul de pisica de pe el si nu mai are par de pisica. El coboara din pat si-mi zice: ma duc la magazin sa-mi cumpar o blanitza....
Harri se freaca de mine si-mi spune ca m-a umplut de par de pisica. (dupa cum stiti Harri este o pisica).
Eu il adun de pe mine sil arunc. Si el iarasi.... si eu iar il arunc pe geam.
La un moment dat cedez si ma duc la el si-i spun ca am adunat tot parul de pisica de pe el si nu mai are par de pisica. El coboara din pat si-mi zice: ma duc la magazin sa-mi cumpar o blanitza....
joi, 11 august 2011
Fereastra cu pupici
Ieri am fost toti 3 in Carrefour sa-i cumparam pat - o minunatie de pat - o casuta cu acoperis si fereastra.
Cand s-a trezit Harri din somnul de pranz a strigat-o mai intai pe Elena. M-am dus la el sa-i spun ca Lenena a plecat acasa la copiii ei si a inceput sa planga ca el nu i-a dat pupic. Atunci am propus sa o sunam si sa-i dam pupicul la telefon. Ok. Si la telefon, Elena, intr-un mare moment de inspiratie (ca mai toate dealtfel) ii zice sa stranga un pupic asa cum a invatat-o ea si sa il puna in fereastra casutei si maine dimineata cand vine sa i-l dea de acolo.
Si Harri a pus acolo vreo 10 pupici din care a mai imprumutat 2 pentru Sare si Piper (cele 2 pisicute de ceramica) si unul pentru mine. Restul au ramas pentru Elena :)
Aici deja incepuse sa care masinutele in fereastra unde au si ramas peste noapte.
Asa ca asa am trecut de la dormitul cu mama la dormitul singurel in patul casuta.
Tot in ziua cu patul s-a dus singur la culcare la pranz; il cauta Manu prin casa si el se dusese la culcare :). Iar cu o seara inainte, a facut "tata" - caca si s-a sters singurel la fundulet. Asa ne-am dat noi seama ce baiat mare avem si ca e pregatit pentru o noua provocare.
Si asa l-am gasit dormind la pranz ...
Un pat cu sare si piper (se vad acolo mici langa pat).
Cand s-a trezit Harri din somnul de pranz a strigat-o mai intai pe Elena. M-am dus la el sa-i spun ca Lenena a plecat acasa la copiii ei si a inceput sa planga ca el nu i-a dat pupic. Atunci am propus sa o sunam si sa-i dam pupicul la telefon. Ok. Si la telefon, Elena, intr-un mare moment de inspiratie (ca mai toate dealtfel) ii zice sa stranga un pupic asa cum a invatat-o ea si sa il puna in fereastra casutei si maine dimineata cand vine sa i-l dea de acolo.
Si Harri a pus acolo vreo 10 pupici din care a mai imprumutat 2 pentru Sare si Piper (cele 2 pisicute de ceramica) si unul pentru mine. Restul au ramas pentru Elena :)
Asa ca asa am trecut de la dormitul cu mama la dormitul singurel in patul casuta.
Tot in ziua cu patul s-a dus singur la culcare la pranz; il cauta Manu prin casa si el se dusese la culcare :). Iar cu o seara inainte, a facut "tata" - caca si s-a sters singurel la fundulet. Asa ne-am dat noi seama ce baiat mare avem si ca e pregatit pentru o noua provocare.
Si asa l-am gasit dormind la pranz ...
Un pat cu sare si piper (se vad acolo mici langa pat).
sâmbătă, 6 august 2011
Grasuta la Kusadasi
O noua poveste pentru Harri ca sa-l invat sa se descurce cu piscina de la turci. O poveste care se numeste…
Grasuta la Kusadasi
Azi dimineata, cand coboram scarile, ce sa vezi? Grasuta!
Mieuna ceva de speriat!
- De ce miauni mai Grasuto, o intreb? Ce s-a mai intamplat de data asta?
- Miau, miau, miauna ea, si mai tare. Manu, mi-am uitat soricelul preferat pe partea cealalalta a piscinei.
- Pai si de ce nu te duci sa-l iei de acolo. Uite: o iei pe marginea piscinei sit e duci pana acolo.
- Nu pot sa fac asa, pt ca piscine este prea mare.
- Atunci treci inot ca ajungi in partea cealalalta cat ai zice “miau”.
- Nu pot nici asa! Tu nu stii ca pisicutelor nu le place apa? Nu le palce sa inoate si nici macar sa intre cu labutele!
Stau si ma gandesc un pic sa-I mai dau solutii Grasutei. O intreb:
- Cu o barcuta gonflabila a lui Harri ai incercat? Intri in apa dar nu o atingi!
- Nu pot nici asa ca eu nu ajung la vasle.
Mai stau un pic sa ma gandesc si atunci imi vine o idée!
- Mai Grasoto! Pai cel mai bine, daca vrei sa ajungi pe partea cealalalta a piscine pana la soricelul tau este s-o iei peste pod. Uite, hop pe el, mergi atenta pe mijloc sa nu aluneci intr-o parte sau alta si din trei pasi esti dincolo!
Maaai, ce s-a mai bucurat Grasuta de asa idée! A inceput sa miaune de bucurie si imediat a tasnit peste pod. Si tot peste pod s-a intors incantata cu soricelul de plus preferat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)