Aprilie 2011

Pur si simplu aprilie 2001 pt ca nu am mai scris de multa vreme si au ramas poze nepovestite.
Asa ca o sa le iau la rand. 

O zi obisnuita la cumparaturi. Nu mai are stare in carucior asa ca misuna prin magazin. Unul dintre noi face cumparaturile, celalalt alearga dupa puj.

Pe locuri...fiti gata...START!

 

Intr-o dupa-amiaza am fost la McDonald's-ul de la Delfinariu care are si loc de joaca. Aici ne-am intalnit cu Claudiu, vecinul nostru si Harri s-a jucat f frumos cu el. Si cu o fetita, Maria, tare draguta. Ai intrat la un moment dat in labirint si au iesit de manuta. Atunci am simtit ca e gata pt gradinita.

De ceva vreme Harri doarme cu Manu. Surprinzator, nu-i asa? Si daca vreti sa stiti cum doarme Manu, va uitati la Hari.

Aici, copilul modern, se joaca pe tableta.

De Florii am fost cu Hari la Capidava ca Manu e plecat pe flatforma la Sochi.
A avut Harri o gramada de treaba. Cu Sasa in gradina, pe urma la bunicu Paul sa se joace cu Brenda, pe urma a curatat porumb cu Dani in magazie.

Apoi au gasit un video vechi, in gramada de fiare si s-au jucat cu el.

Am venit repede acasa ca seara mergeam la petrecere la Darius. Petrecere mare, cu animator Superman care se hranea numai cu "kriptonita". Aici Harri s-a lipit instantaneu de pisicuta Cristinei (fetita Adelei). S-a lasat si cu lacrimi pana la urma dar asa e in tenis.

A doua zi am fost si pe la Radu si Harri e f lipit de el ca ii arata niste jocuri la calculator.

Si Grasuta tarziu in noapte, ii dadusem bobitele si mergeam la culcare.

In Vinerea Mare am ajuns din nou la Capidava si a inceput alergatura. Harri zburda ca un miel si eu cu limba de un cot si plictisita toata dupa el. Aici intr-un moment de respiro (5 secunde).

Am cucerit acest varf!

Da-mi mie volanul. Ba mie! Ba cand ti-oi lua carnet!

Intr-o zi am udat florile lu bunita Tota (Coca).

Bunicii s-au distrat si ei cu jucarii de oameni mari.

Luni am fost cu bunitu Paul si cu Harri la Cernavoda sa o asteptam pe Claudia. Harri a mers cu scopul precis de a dormi ca altfel nu se lasa adormit prea usor.

Dupa ce am stat la masa, am fost pe malul Dunarii sa aruncam pietre in apa.

Si dedicatie speciala pt Manu: Harri a purtat numai fesul tau. De dor?

Povestea tic-tac-ului

De o vreme incoace, povestile spuse lui Harri sunt povesti cu Grasuta. Iar povestile cu grasuta trebuie sa inceapa in acelasi fel.

Azi dimineata, cand coboram scarile, ce sa vezi? Grasuta! “Miau, miaaau, miau” mieuna Grasuta. O intreb, “Ce s-a intamplat Grasuto?”.

“Manu, sa vezi: eram in casa si deodata am auzit un tic-tac, tic-tac, tic-tac. Am crezut ca-I ceasul! M-am apropiat de el dar nu era ceasul pentru ca acesta face tic-tic-tic-tic-tic. Am facut liniste si iar am auzit  tic-tac, tic-tac, tic-tac! M-am uita repede sub pat: am crezut ca-i un soricel! Dar sub pat nu era nimic. Si iar am auzit tic-tac, tic-tac, tic-tac! Am crezut ca-i la televizor. M-am dus in sufraerie dar televizorul era inchis. Am mai facut treaba prin casa si la un moment dat am facut liniste si deodata am auzit…. tic-tac, tic-tac, tic-tac! M-am dus repede pe balcon caci am crezut ca-i pasarica. Dar balconul era pustiu. Atunci m-am speriat si am venit la tine!”

Ii spun “Hai Grasuto pana la tine sa vedem despre ce e vorba”. Intram in cas ala Grasuta si facem liniste. Intr-adevar, imediat a inceput sa se auda tic-tac, tic-tac, tic-tac! Si iar tic-tac, tic-tac, tic-tac!

“Maaaa, Grasuto, ii spun, pai nu este nici ceasul, si nici vreun soricel, si nu este nici la televizor, si nu e nici vreo pasare pe balcon. Este inimioara ta! Pai tu nu stii ca toate pisicutele si (aici devin educative poivestile lui Harri, hi hi hi) toti copii au inimioare? Asa bat ele: tic-tac, tic-tac, tic-tac! Tare s-a mai linistit Grasuta! A inceput sa rada asa cum rad pisicutele: miau-miau-miaaaau. Ha-ha-haaaa!”

A plecat sa-i spuna si Motanului Vasile aventura ei iar eu am plecat la serviciu.

Sfarsiiiit! (asa se incheie toate povestile lui Harri)